TURISMUL | ||
01/18/05 |
|
TURISMUL IN DEFILEUL DUNARII
Cele mai importante puncte turistice ale Defileului sunt:
LOCURI DE CAZARE
DRUMUL SPRE DEFILEUL DUNARII Se poate ajunge atat cu masinile dar si cu vaporul ,,DIERNA'' De la Moldova Veche si pana la Orsova , cale de aproape 80 km , firul Dunarii strabate un defileu , care impresioneaza prin frumusetea sa mereu noua. Este una dintre cele mai interesante rute turistice ale Dunarii unde se īntālnesc peisaje unice in felul lor prin pitoresc si frumuseti salbatice si locuri bogate in vestigii ale trecutului, de mare valoare istorica. Deodata malurile Dunarii se apropie unul de altul. Īncepe Defileul ,,Cazanelor'' strāns intre muntii Stirbetu Mare de pe tarmul Iugoslav si Ciucarul Mare de pe tarmul Romanesc. Stirbetu Mare , īnalt de aproape 770 m , se avānta in inima albiei , īngustānd-o pana la 170 m. La mijlocul albiei se inalta din apa singuratica stanca Cilnic.Pe malul Romanesc paralel cu firul apei se vede soseaua Bazias-Orsova, cand ridicandu-se deasupra fluviului cand strecurandu-se pe sub povarnisurile malului sau. Cazanele - portiune din defileul Dunarii intre Dubova si Ogradena, formeaza din Cazanele Mari (4 km lungime) si Cazanele Mici (5 km lungime), unde Dunarea este fortata sa treaca printre munti, unde latimea se ingusteaza intre 180 -250 m. Zona este declarata monument unic al naturii in Europa (aici poate fii gasita "Laleaua Cazanelor Apele devin apoi linistite line cu vartejuri rare. Pereti goi ai mintilor se inalta semeti pe ambele maluri .Un peisaj maret si straniu incanta pe calator. In masivele calcaroase ale malului romanesc apar cateva guri de pesteri : Pestera Liliecilor , Pestera Veterani lunga de 28m larga de 34m si inalta de 40m. Deasupra intrari ei privirea iti este atrasa de o fereastra naturala , rotunda, cu diametrul de 50 m. In timpul multor razboaie pestera a servit drept loc intarit . De la pestera Veteranilor apele fluviului apar cand inguste cand largite. De pe Dunare se distinge cu claritate gura tunelului pr5in care trecea soseaua de pe malul vecin. Se de asemenea ramasitele drumului lui Traian care continua de-a lungul fluviului calea construita de imparatul Tiberiu.In anumite portiuni unde nu sau putut croi drum direct prin dislocarea stancilor au fost sapate in piatra, deasupra apei gauri patrate la distante egale. In ele au fost fixate orizontal grinzi puternice peste acre se aseza un pod de lemn. Gaurile din stanca in care erau fizate grinzile podului sant vizibile si azi. La km 969, unde intalnim localitatea Dubova , obosita parca curge intre maluri impadurite. Iesit din Dubova fluviul este prins din nou in stratoarea Ciucarul Mic (pe malul romanesc) si Stirbetul Mic (pe malul sarbesc) care ii ingusteaza apele si incepe defileul ,, Cazanele Mici''. Masivele muntoase cu pereti abrupti pe ambele maluri , jos impadurite iar spre varf cu crestele goale roase si modelate de vreme ca niste turnuri de diferite forme, se apropie tot mai mult unul de altul. In defileul acesta de 4 km adancimea apelor depaseste uneori 50 de metri. Cam in dreptul km 968 apar sapate in stanca malului ,, Ceasul solar si Mira'' care masurau inca acum 2000 de ani scurgerea timpului si adancimea apei. La km 967 apele fluviului se strecoara printre stanci pe o latime de numai 151 m aici este cea mai scazuta a albiei din zona cazanelor. Mai jos cu 3 km pe malul iugoslav, se vede Tabula lui Traian a carei inscriptii slaveste construirea drumului roman pe malul Dunarii , realizat in scopuri militare in timpul celor doua razboaie cu dacii. In zona Cazanelor, la intrarea in golful riului Mraconia, pe un pisc de munte, se sapa in piatra un chip al lui Decebal, impresionant, iar pe malul Dunarii, in apropiere se reconstruieste Schitul Mraconia ("Minastirea de sub ape"). Tot aici se afla inscriptia sapata in stinca "Tabula Traiana", care consemneaza inceputul drumului suspendat al lui Traian pe teritoriul Daciei (40 km). O ultima inclestare si apele Dunarii ies din Cazanele Mici. Albia fluviului se largeste si apele luneca linbistite prin fata localitatilor romanesti Ogradema Veche si Ogradena Noua, imprejmuite de dealuri blande cu livezi de pomi fructiferi. La km 960 se afla localitatea Eselnita , ultima asezare pe care o intalneste Dunarea inainte de a ajunge la Orsova. Intr-o perioada secetoasa (in jurul anilor 1835), nivelul apelor Dunarii fiind scazut, se vedeau iesind din apa 20 de piloni ai fostului pod, la distanta de 51 m, lungimea podului fusese de 1134,9 m. Ceva mai incolo s-au darimat doi piloni dinspre partea romaneasca, pentru ca stinjeneau navigatia. Podul avea la capete turnuri de fortificatie si era pazit de doua castre: Drobeta pe malul dacic si Parce pe malul opus. Pina la construirea barajului, pe linga capitania portului Orsova functiona o echiopa de pilotaj, singura autorizata sa conduca navigatia pe zonele periculoase ale Dunarii
This site was last updated 01/18/05 |